PREGĂTIREA ȚĂRII PENTRU APĂRARE

 

Abstract: Pregătirea statului pentru apărare, reprezintă o activitate deosebit de importantă, pentru asigurarea existenței unei națiuni. Acest fapt a fost demonstrat repetat  în războiului Ruso-Ucrainean din 2022. Multiplele pierderi umane, materiale, militare, de infrastructură suferite de către Ucraina, ne demonstrează faptul,  nepregătirii totale a statului ucrainean pentru război. În acest articol, în baza cercetării problemei menționate, este prezentat un concept teoretic propriu, cu privire la pregătirea unui stat pentru apărare. Conceptul prevede un șir de acțiuni, elaborare în strictă corespundere cu cerințele legilor războiului și ale luptei armate moderne,  care vin să rezolve problema în cauză. Totodată, consider că aplicarea practică a ideilor prezentate, va da un rezultat pozitiv, ce va reflecta prin: organizarea unei armate, reieșind din necesitățile de apărare a statului; intrarea organizată statului în război; micșorarea pierderilor umane și materiale; realizarea pe deplin a scopurilor apărării și nu în ultimul rând, asigurarea existenței, suveranității și independenței statului.

Cuvinte- cheie: Apărare, război,  luptă armată, economie de război, mobilizare, apărare civilă, plan de mobilizare, rezerve.

Abstract: The preparation of the state for defense is a very important activity to ensure the existence of a nation. This fact was demonstrated repeatedly in the Russo-Ukrainian war of 2022. The multiple human, material, military, infrastructure losses suffered by Ukraine, prove to us the fact, the total unpreparedness of the Ukrainian state for war. In this article, based on the research of the mentioned problem, a proper theoretical concept is presented, regarding the preparation of a state for defense. The concept provides some series of actions, elaborated in strict accordance with the requirements of the laws of war and modern armed struggle, which come to solve the problem in question. At the same time, I consider that the practical application of the presented ideas will give a positive result, which will reflect by: organizing an army, based on the needs of state defense; organized entry of the state into the war; reducing human and material losses; fully achieving the goals of defense and last but not least, ensuring the existence, sovereignty and independence of the state.

Keywords: Defense, war, armed struggle, war economy, mobilization, civil defense, mobilization plan, reserves.

 Аннотация: Подготовка государства к обороне является очень важной деятельностью для обеспечения существования нации. Этот факт еще раз демонстрировался в российско-украинской войне 2022 года. Многочисленные людские, материальные, военные, инфраструктурные потери, понесенные Украиной, доказывают факт неготовности украины к войне. В данной статье, на основе исследования указанной проблемы, представленны ​​некоторые  теоретические идеи, по поводу подготовки государства к обороне. Концепция предусматривает ряд действий, выработанных в строгом соответствии с требованиями законов войны и современной вооруженной борьбы, направленных на решение рассматриваемой проблемы. В то же время считаю, что практическое применение изложенных идей, даст положительный результат, который отразится: в организации армии, исходя из нужд обороны государства; организованное вступление государства в войну; снижение человеческих и материальных потерь; полное достижение целей обороны и, что не менее важно, обеспечение существования, суверенитета и независимости государства.

Ключевые слова: оборона, война, вооруженная борьба, военная экономика, мобилизация, гражданская оборона, мобилизационный план, резервы.

Începând cu anul 2014, odată cu invadarea Ucrainei de către Federația Rusă, problema apărării țării, a devenit mai actuală ca niciodată. Problema a devenit și mai pronunțată din februarie 2022, atunci, când acțiunile militare au luat o amploare mult mai mare. Dacă până în 2014 în cercurile militare se credea, că probabilitatea izbucnirii unor războaie clasice, de amploare mare, în Europa, este mică, iar problemele de apărare a țării erau aruncate pe planuri secundare,  în prezent, această problemă a ieșit în prim plan, iar consecințele greșelilor  pregătirii militare, se resimt astăzi pe câmpurile de luptă din Ucraina.  

Într-o lucrare publicată anterior, cu titlul „Va fi invadată Republica Moldova în contextul războiului din Ucraina”,  am menționat faptul,  că  probabilitatea invadării în anul 2022 a  Republicii Moldova, cât și  a altor state din regiune, este foarte mică, iar dacă Rusia se  va hotărî, să intervină militar,  o va face, numai după ce-și va asigura controlul total al teritoriilor cucerite din Ucraina și numai după o perioadă de  1-2 ani și mai mult, după finalizarea acestor acțiuni militare.  

Totuși, în pofida faptului, că în prezent probabilitatea implicării într-un război a scăzut, conducerea țării noastre, ar trebui să folosească rațional timpul avut la dispoziție și să depună eforturi maxim posibile,  pentru a pregăti țara de apărare, și de a face față oricăror situații militare complicate pe viitor.

În acest context, în dorința de a contribui, cât de puțin, la ridicarea capacității de apărare a Republicii Moldova, voi încerca, să explic, ce înseamnă, în viziunea proprie, pregătirea unui stat pentru apărare. Totodată, doresc să evidențiez faptul, că activitățile de pregătire a statelor pentru apărare, sunt universale, și valabile pentru majoritatea națiunilor, îndeosebi, ale acelor state, care nu sunt considerate puteri nucleare.

Literatura de specialitate prezintă diferite viziuni cu privire la acest subiect, totodată, cercetând această problemă, am ajuns la concluzia, că  pregătirea țării pentru apărare va include desfășurarea următoarelor activități:

a. Pregătirea forțelor armate ale statului;

b. Pregătirea populației pentru apărare;

c. Pregătirea economiei naționale pentru apărare;

d. Pregătirea teritoriului pentru apărare;

e. Apărarea civilă.

            Tot în acest context, ași dori să menționez faptul, că amploarea și volumul activităților desfășurate pentru pregătirea statului de apărare,  vor depinde în mare măsură de corectitudinea prognozării  caracterului viitorului război, care va sta la baza planificării și executării activităților de pregătire pentru apărare.

Pregătirea forțelor armate ale statului, reprezintă una din cele mai importante activități din cadrul pregătirii pentru apărare. Ea include rezolvarea următoarelor probleme: stabilirea structurii forțelor armate pe timp de război și la pace; determinarea numărului de efective necesar armatei; dotarea forțelor armate cu armament și tehnică militară; pregătirea de mobilizare și mobilizarea  forțelor armate; pregătirea cadrelor de comandă; pregătirea pentru luptă a trupelor; pregătirea operativă a comandamentelor; elaborarea planurilor strategice de aplicare la război a forțelor armate și nu în ultimul rând, menținerea disciplinei militare în cadrul  armatei.

Pregătirea populației pentru apărare reprezintă o activitate importantă în cadrul pregătirii statului pentru apărare. În cadrul acestei activități se va determina numărul de populație apte pentru serviciul militar, care va fi destinată pentru completarea forțelor armate la mobilizare și numărul populației necesare pentru asigurarea funcționalității economiei naționale pe timp de război.

Numărul populației necesare pentru completarea forțelor armate va fi stabilit, reieșind  din cantitatea de efective necesară, pentru completarea forțelor armate la război.  După stabilirea numărului de efective necesară  la război,  se va determina, obligatoriu, sistemul de pregătire militară a populației, astfel în cât, fiecare cetățean al  statului, apt pentru serviciul militar, să primească obligatoriu o specialitate militară. Obținerea specialității militare se poate desfășura, atât în cadrul serviciului militar obligatoriu, serviciului militar prin contract, cât și în diferite forme de concentrări militare, astfel, încât  resursa de mobilizare necesară armatei, să fie pregătită în cantitatea  și cu  calitatea necesară. Nepregătirea cetățenilor țării pentru apărare,  iar mai apoi,  mobilizarea lor pe timp de război, fără a dispune de  o specialitate militară, reprezintă o crimă a statului în fața cetățenilor proprii.

Populația necesară pentru a activa în cadrul economiei naționale, pe timp de război, va fi stabilită strict, reieșind din necesitățile asigurării funcționării economiei naționale.  În acest context, încă din timp de pace, se va determina necesarul de specialiști,  pentru asigurarea funcționării economiei pe timp de război. Acest fapt, va fi reglementat în planurile de mobilizare, iar în cadrul desfășurării procesului de mobilizare, acest specialiști  vor fi scutiți de serviciul militar și vor activa în continuare în economia națională.  În acest context, este important faptul, de a se stabili corect raportul dintre cetățenii mobilizați în forțele armate și cei mobilizați în economia națională, astfel, încât  să nu fie perturbată activitatea ambelor componente.

Când vorbim de pregătirea economiei pentru apărare ne vom referi la două sarcini importante, care vor trebui a fi rezolvate de către  economie pe timp de război, cum ar fi: asigurarea forțelor armate cu tot necesarul de materiale, pentru desfășurarea acțiunilor militare și totodată, asigurarea unui nivel de viață, cât de cât satisfăcător,  pentru populația țării.  În acest context, încă din timp de pace se va elabora planul de mobilizare a economiei naționale, unde va fi determinat:

-        termenul necesar pentru trecerea economiei de la pace la război;

-        necesarul de materiale, deținut în depozite ale rezervelor de stat sau baze logistice, pentru asigurarea, atât a acțiunilor militare a forțelor armate, cât și a necesarului de trai al populației țării, în perioada trecerii economiei naționale de la starea de pace la cea de război;

-        rezervele de resurse financiare necesare la război;

-        necesarul de specialiști pentru a asigura funcționalitatea economiei naționale;

-        reprofilarea agenților  economici de la producția civilă la cea militară;

-        sarcinile de producție pentru întreprinderi, astfel, încât să asigure efortul de război;

-        activitățile  de mascare strategică a infrastructurii economice;

-        activitățile de protecție antiaeriană și NBC (nuclear, bacteriologică și chimică) a obiectivelor economice;

-        modalitatea de mobilizare a mijloacelor de transport și trecerea lor la regimul de lucru pe timp de război;

-        modalitatea de desfășurare a punctelor suplimentare de spitalizare pentru primirea răniților și bolnavilor;   

-        procesul de reorganizare a sistemului de conducere al economiei pe timp de război.

Pregătirea teritoriului pentru apărare va avea la bază planurile operative de întrebuințare a forțelor armate în război și reprezintă un ansamblu de activități organizatorice, operative, tehnico-inginerești  și altor activități, de creare a infrastructurii necesare, pentru desfășurarea strategică a forțelor armate, intrarea organizată în război și desfășurarea reușită a operațiilor militare. Aceste activități se vor desfășura prioritar pe timp de pace  și se vor continua la necesitate pe timp de război.

Pregătirea teritoriului pentru apărare include următoarele activități:

- crearea unor zone de  fortificații pe porțiuni  deosebit de importante ale frontierei de stat;

 - dezvoltarea și construcția infrastructurii rutiere, feroviare  și a rețelei de aerodromuri, reieșind din necesitatea operativă;

- pregătirea zonelor de operații din punct de vedere genistic;

-  amenajarea raioanelor pozițiilor de tragere și  lansare ale  sistemelor de rachete terestre și artilerie;

- amenajarea pozițiilor de tragere și  lansare ale  sistemelor de apărare antiaeriană;

- crearea și amenajarea din punct de vedere genistic a punctelor de conducere strategică și operativă;

- dezvoltarea sistemelor de comunicații militare;

- crearea sistemelor de baze logistice și depozite cu acumularea rezervelor necesare de materiale;

- studierea teritoriului național de către comandamentele militare.

 Apărarea civilă sau protecția civilă,  reprezintă  un sistem de măsuri de pregătire pentru protecția și nemijlocit protecția populației, valorilor materiale și culturale de pe teritoriul țării de pericolele, care decurg din conflictele militare sau ca urmare a acestor conflicte, precum și în condițiile calamităților naturale şi ecologice, avariilor, catastrofelor și incendiilor. În cadrul apărării civile se vor desfășura următoarele activități:

• pregătirea populației în domeniul apărării civile;
• înștiințarea populației despre pericolele apărute pe timp de război sau în cazul situațiilor excepționale;
•  evacuarea populației,   bunurilor materiale și culturale în raioane de siguranță;
• asigurarea populației cu mijloace de protecție individuale și instruirea ei în aplicarea lor;
• crearea  și menținerea unui sistem de adăposturi pentru protecția colectivă a populației;
• desfășurarea activităților de mascare;
•  desfășurarea activităților de salvare-evacuare în cazul apariției pericolelor pentru populație, care decurg din conflictele militare sau ca urmare a acestor conflicte, precum și în condițiile calamităților naturale şi ecologice, avariilor, catastrofelor și incendiilor;
• sprijinul cu mijloace strict necesare  a populației, care a suferit în urma acțiunilor  militare sau ca urmare a acestora, precum și în condițiile calamităților naturale şi ecologice, avariilor, catastrofelor și incendiilor;
• lupta cu incendiile apărute în urma acțiunilor  militare sau ca urmare a acestora, precum și în condițiile calamităților naturale și ecologice, avariilor, catastrofelor și incendiilor;
• determinarea și marcarea zonelor contaminate chimic, radioactiv  și bacteriologic;
• tratarea sanitară a populației și  decontaminarea  clădirilor, tehnicii  și a teritoriului;
• restabilirea și menținerea ordinii în raioanele, care au suferit în urma acțiunilor  militare sau ca urmare a acestora, precum și în condițiile calamităților naturale și ecologice, avariilor, catastrofelor și incendiilor;
• restabilirea operativă a funcționalității serviciilor comunale pe timp de război;
•  înmormântarea de urgență a cadavrelor în timp de război;
• asigurarea funcționării stabile a instituțiilor și organizațiilor, necesare pentru asigurarea supraviețuirii populației în zona acțiunilor militare sau ca urmare a acestora, precum și în condițiile calamităților naturale și ecologice, avariilor, catastrofelor și incendiilor.

Războiul reprezintă un fenomen social destul de complicat, care pune la grea încercare oricare națiune. De aceea, pregătirea statului pentru apărare, ar trebui să reprezinte o activitate cotidiană și de bază a conducerii politico-militare a țării. Activitățile de pregătire a țării pentru apărare sunt multiple, complexe și de durată, iar executarea lor, ar trebui să fie planificată și executată sistematic și din timp.

 

Va fi invadată Republica Moldova în contextul războiului din Ucraina

 

Până nu demult, războaiele care sau petrecut în lume, au fost departe de noi. Vorbeam despre ele, ca de ceva, care nici odată, nu vor avea loc în regiunea, unde ne aflăm. Odată cu declanșarea ostilităților militare din Ucraina, războiul a început să devină o realitate și pentru noi. Din 24 februarie, tot mai multă lume este îngrijorată de război, iar prognozele prezentate de diferiți experți, nu ne dau o claritate. 

În acest articol, doresc să prezint rezultatele unei estimări personale, cu privire la evoluția situației militare din regiune și totodată, să descriu unele viziuni cu referire la probabilitatea implicării Republicii Moldova în acest război. În baza analizei situației strategice din regiune, voi încerca să dau răspuns acestor întrebări,  care deranjează mult cetățenii țării noastre.

Într-un articol publicat anterior, în urma comparării  potențialelor militare ale Federației Ruse și Ucrainei, am ajuns la concluzia, că nu este rațional cu potențialul militar existent, ca Federația   Rusia să declanșeze război contra Ucrainei. Totodată, am menționat, că dacă conducerea Rusiei va recurge, totuși, pe calea irațională și va  trece la agresiune, va obține un succes militar, numai, recurgând la acțiuni militare rapide, sau cum se mai spune în literatura de specialitate „război fulger”.

Ca urmare, s-a mers pe calea irațională, s-a recurs la război și ca rezultat, după primele 4-5 zile de război, ofensiva strategică rusă a fost oprită pe majoritatea direcțiilor, trecându-se la acțiuni de apărare pe poziții. În perioada următoare, de aproximativ 30-36 zile, Federația Rusă a continuat războiul prin executarea loviturilor masive asupra centrelor urbane, obiective politico-militare, raioanelor industrial-economice și altele,  cu desfășurarea în spațiul terestru a unor lupte ofensive cu caracter local, fără să obțină anumite rezultate operative sau strategice. Ce se va întâmpla în continuare, la ce să ne așteptăm?

 Pentru a înțelege acest lucru, vă prezint rezultatele unei prognoze, făcute pe baza analizei factorii strategico-militari. Totodată,  doresc să evidențiez, repetat, faptul, că merge vorba despre o prognoza,  pentru că situația reală o cunoaște numai statul major al armatei ruse.

                   Așadar, pentru a vedea, cum va evalua situația,  să începem, cu o analiză a forțelor armate ale ambelor părți implicate în război.  Dacă până la începutul războiului, la capitolul forțelor navale și aeriene,  Rusia avea  o prioritate netă, atât cantitativ, cât și calitativ, atunci, la capitolul forțe terestre raportul de forțe, nu era atât de mare, de aproximativ 3 la 1 (tabelul 1).  Deci, Federația Rusă, pe timp de pace, deținea aproximativ 64 de brigăzi operaționale, atunci Ucraina dispunea de aproximativ 16 mari unități de nivel brigadă. În prima operație strategică Federația Rusă au implicat aproximativ de la 25 la 30 mari unități de nivel brigadă, care pe durata de aproximativ 40 de zile de luptă și-au pierdut capacitatea de luptă. Aceasta poate fi confirmat prin faptul, că ofensiva terestră a  armatei ruse a fost oprită pe majoritatea direcțiilor, ceea ce înseamnă, că majoritatea marilor unități au suferit pierderi mai mult de 50%.

               Pentru reînceperea ofensivei, Rusia va fi nevoită sau să-și aducă forțe noi în regiune, sau să recompleteze marile unități existente. În acest context, dați să vedem, de ce rezerve mai dispune Federația Rusă? Dacă la începutul războiului armata rusă dispunea de  aproximativ de 64 de mari unități de nivel brigadă sau regiment, aceasta înseamnă, că în rezervă au mai rămas aproximativ 30. Totodată, luând în calcul faptul, că Federația Rusă dispune de un spațiu terestru foarte mare, prin care trec aproximativ de la 8 la 9 direcții strategice, care necesită și ele a fi acoperite din punct de vedere militar, ajungem la concluzia, că în războiul din Ucraina mai pot fi utilizate aproximativ  de la 5 la 10 mari unități de nivel brigadă sau regiment,  ceea ce constituie aproximativ 2 grupări de forțe de nivel divizie. Cu asemenea forțe s-ar putea desfășura o operație ofensivă pe una sau maximum  două direcții operative, din  cele cinci activate de la începutul războiului,  cu o adâncime de aproximativ până la 50 km., în cazul întâlnirii unei rezistente puternice din partea armatei Ucrainene sau până la 100km, în cazul unei rezistente militare mai slabe.

               În această ordine de idei,  cu toții ne întrebăm, care vor fi aceste direcții. În presa internațională se vehiculează informația, că reieșind din faptul, că armata Rusă se retrage de lângă Kiev și Cernigov, cel mai probabil, bătălia decisivă  se va da pentru regiunile Donețk și Lugansk. Totodată, surprinzător este faptul, că și mass-media din Federația Rusă vorbește la fel. Sunt și eu de acord, dar în acest caz, ne întrebăm, de ce oare conducerea militară a armatei ruse încalcă niște principii de bază ale conducerii  luptei armate, cum ar fi mascarea acțiunilor militare și conducerea în secret al trupelor, și anunță inamicul despre intențiile sale, pentru ca ulterior, planurile proprii militare să fie date peste cap. Desigur, acest lucru pare straniu. Totuși, studiind situația strategică creată la moment, consider, că în acest caz, Federația Rusă intenționat a desfășurat o acțiune de mascare strategică, pentru a lovi pe o altă direcție.

Forțele armate ale Federației Ruse	Forțe și mijloace	Forțele armate ale Ucrainei	Raport de forțe
Forțe terestre ( pînă la începutul războiului)
apx.64	Brigăzi de Infanterie Motorizată, Tancuri, Forțe speciale, desant aerian.	apx.19	3/1
apx.140	Rachete terestre (raza de acțiune până la 500km)	apx.14	10/1
Forțe terestre ( implicate în prima operație ofensivă)
apx.30	Brigăzi de Infanterie Motorizată, Tancuri, Forțe speciale, desant aerian.	apx.19	1,5/1
Forțe aeriene
apx.1091	Aviație	apx.207	5/1
apx.303	Elicoptere	apx.33	9/1
Forțe navale
apx.603	Nave de luptă	apx.25	24/1

             

Tabelul nr.1

          Care va fi această direcție, nu se cunoaște, dar consider, că oricare nu va fi ea, armata Federației Ruse cu forțele rămase la dispoziție(dacă nu se va recurge la mobilizarea rezerviștilor), nu va schimba cu mult situația operativ-strategică, creată la moment în teatru de acțiuni militare și va fi nevoită în scurt timp să treacă la desfășurarea acțiunilor militare de apărare pe poziții. Dacă în cadrul negocierilor de pace, nu vor ajunge la un numitor comun, există probabilitatea extinderii acestui război pe o durată mai lungă, în cadrul căruia vor recurge la acțiuni de apărare pe poziții (așa numitul război de tranșee) cu executarea periodică loviturilor reciproce de aviație, rachete și de artilerie.

        În contextul situației create, Republica Moldova ar putea fi implicată într-un război, sau mai real spus, se va trezi cu trupele ruse la frontiera de est, în cazul,  dacă în acțiunile sale,  Federația Rusă va pune accentul pe controlul litoralului de nord al Mării Negre și după cum s-a mai vehiculat prin mass-media țării noastre, se va dori creare unui coridor, ce va uni regiunea transnistreană cu teritoriile controlate de Rusia în Ucraina.

               Presupunem, că Federația Rusă va da prioritate direcției strategice sud și vor lovi pe una din  direcțiile operative: nr.1 Herson, Nikolaev;  nr.2 Odesa, Tiraspol și nr. 3 va interveni pe direcția inclusă în spațiul dintre gurile Dunării și limanul Nistrului. În continuare dați să vedem, cum se vor desfășura acțiunile militare pe aceste direcții,  în cazul organizării unei apărări puternice de către armata ucraineană.

               Așadar, dacă grupările de forțe de nivel divizie, vor fi aplicate pe direcția nr.1 Herson, Nikolaev, luând în calcul adâncimea operației ofensive de aproximativ 50 km,   punem estima, că capacitatea maximă de adâncire în teritoriul controlat de armata ucraineană,  va fi  de aproximativ până la localitatea Nikolaev, ceea ce ar însemna o îndepărtare de frontiera Republicii Moldova de aproximativ 50-70km.

      În cazul intervenției pe direcția nr. 2, Odessa-Tiraspol, se va desfășura o operație ofensivă cu debarcarea desantului maritim. Luând în calcul, că pe această direcție va fi nevoie de cucerit orașul  Odessa, care reprezintă un obstacol puternic în calea ofensivei ruse,  adâncimea operației va fi mai mică și va constitui aproximativ până la 25-30km., ceea ce va permite cucerirea  aliniamentul Ovidiopol, Teplodar.  În acest caz, depărtarea de frontierele Republicii Moldova va fi de aproximativ 30-40km. Situația se poate complica prin faptul intervenției în operație, a grupării de forțe a armatei ruse din regiunea Transnistreană, în comun cu formațiunile miliare ale regimului separatist.  În această situație, se va realiza scenariul, care prevede crearea unui coridor de legătură între Transnistria și teritoriile ucrainene controlare de armata Rusă. Operația ofensivă pe această direcție ar putea durată aproximativ de la 1 la 2 luni.

               În cazul desfășurării operației ofensive, cu debarcarea desantului maritim pe  direcția nr.3, inclusă între gurile Dunării și limanul Nistrului, în condițiile existenței unei rezistente seroase din partea armatei ucrainene, în perioada de apx.3-4 zile până la 1 săptămână,  armata Federației Ruse va ajunge pe aliniamentul localitățile Cetatea –Albă, Arciz și Ismail. Totodată, dacă va exista insuficiență de forțe militare ucrainene în această regiune, atunci,  durata operației ofensive va fi , în cel mai bun caz  de apx. 3 zile. În cazul luării sub control a acestei regiuni de către armata rusă, situația strategică a Republicii Moldova se  va complica foarte mult,  urmând să fie amenințară  pe 2 direcții operative, una fiind Tiraspol, Chișinău și o altă direcție fiind Căușeni, Chișinău. În acest situație, în caz de  război,  țara noastră va fi obligată să lupte pe 2 fronturi.

               În această ordine de idei, după cum am mai menționat, probabilitatea realizării acestor scenarii, nefavorabile pentru Republica Moldova este foarte mică, iar dacă să o reflectăm în termeni matematici are o probabilitate  de aproximativ 0,2.

               Totodată, dacă totuși se va întâmpla acest lucru, nu cred că Federația Rusă  va începe un nou război cu Republica Moldova. Această fapt de datorează următoarelor considerente:

-        Rusia nu va dori să mai înceapă un război, având deja majoritatea forțelor epuizare într-un războiul cu Ucraina;

-        dacă va începe totuși acțiuni militare contra Republicii Moldova, va fi nevoită să lupte cu niște comunicații foarte întinse, care vor trece pe un teritoriu de acțiuni militare,  nu pe deplin controlat de Federația Rusă. Acest fapt va crea probleme majore aprovizionare și manevră pentru  Armata Ruse.

            În fine, consider, că dacă Rusia va hotărî să intervină militar pentru a controla Republica Moldova,  o va face, după ce-și va asigura controlul total al teritoriilor cucerite din Ucraina și numai după o perioadă de  1-2 ani și mai mult, după finalizarea acestor acțiuni militare.  În pofida faptului, că în prezent probabilitatea implicării în război este mică, conducerea țării noastre ar trebui să pregătească apărarea țării, pentru a face față oricăror situații militare complicate.

Este posibil un război între Rusia și Ucraina?

 

Războiul, inclusiv și lupta armată, ca cea mai importantă componentă a războiului,  sunt fenomene social-politice, ale cărui origini, evoluţii, cauze, trăsături caracteristice sunt determinate de acel nivel al dezvoltării societății umane, unde apar puternice contradicții sociale între state, popoare şi națiuni.

Un citat încă din antichitate, dar care nu și-a pierdut actualitatea nici astăzi spune că ,,dacă noi nu dorim războiul, războiul ne dorește pe noi”. Din toată istoria omenirii, începând cu 3500Î.Hr., au existat doar apx. 312 ani de pace, au avut loc apx. 15000 de conflicte și războaie. De aici putem concluziona,  că în activitatea sa omenirea s-a aflat în stare de război permanentă, având doar niște pauze, pentru a se pregăti de alt război.

               Ridicol este faptul, că în țara noastră fenomenul războiului și al luptei armate  încearcă să fie explicat de niște persoane incompetente în acest domeniu, cu un nivel scăzut de calificare, sau fără nici o calificare  în domeniul științei militare. Astfel, sistematic la televiziune , radio sunt  prezentate niște concepte false și lipsite, atât de realitate, cât și de o fundamentare științifică. Se creează impresia că prognozele  prezentate nu au menirea de a face o  explicare reală a fenomenelor militare și  informarea  reală a populației, dar urmăresc  scopuri strict propagandistice, care nu au nimic comun cu interesele naționale ale Republicii Moldova, promovând astfel interesele  marilor actori geopolitici de pe continentul european. De aici apar și expresiile, că Moldova nu are nevoie de armată, suntem înconjurați de prieteni și nu mai există riscul apariției unor războaie, dar dacă vom fi implicați, ne vor apăra partenerii străini și altele.

        Așadar, ultimul război,  despre care s-a vorbit și se vorbește mult  în mijloacele de informare în masă, a fost despre un posibil război dintre Ucraina și Rusia.  Despre aspectele politice, sociale și economice ale acestui război, interesele geopolitice urmările,  atât a părților care vor fi  implicate în conflict,  cât și a marilor actori geopolitici din zonă  sa vorbit mult,  însă, în acest articol ași dori să mă refer la aspectele militare ale posibilului război.

        În acest context, în baza comparării potențialelor de război ale Rusiei și Ucrainei  voi încerca să prezint unele prognoze și anume dacă din punct de vedere militar există posibilitatea declanșării unui război convențional între aceste state și  dacă totuși se va declanșa, care va fi caracterul și urmările acestui  război.

        Totodată, dacă în analiza prezentată, ne vom axa pe compararea potențialelor de război,  să dăm o claritate  de la bun început.  Deci, ași dori să vă  prezint unele noțiuni cu privire la potențialul de război.

        Literatura de specialitate scrie, că potențialul de război al unui stat cuprinde totalitatea forțelor și mijloacelor acestui stat destinate scopurilor militare. Principalele componente ale acestuia sunt: potențialul militar; potențialul economic; potențialul demografic și altele. În continuare în baza comparării acestor componente ale potențialului de război voi încerca să dau un răspuns problemei în cauză.

Să începem cu compararea potențialului militar. El reprezintă totalitatea forțelor şi mijloacelor de luptă armată pe care un stat le poate destina purtării războiului. Principalele componente ale potențialului militar pot fi: efectivele armatei; armamentul şi tehnica de luptă; moralul militarilor; numărul şi calitatea cadrelor de comandă; organizarea, disciplina şi coeziunea internă a armatei; gradul dezvoltării științei militare şi doctrinei militare; pregătirea de luptă a trupelor şi pregătirea populației pentru apărarea țării. Voi supune comparării primele două componente ale potențialului militar, pentru că celelalte sunt relativ egale la ambele state.

 

Tabelul de comparare a potențialului militar

Forțe și mijloace	Rusia	Ucraina	Raport de forțe
Numărul de militari	1014000	255000	3,9/ 1
Tancuri	1990	1110	1,1/1
MLI (mașini de luptă a infanteriei)	4100	1454	2,8/1
TAB (transportoare amfibii blindate)	7100	490	14/1
Sisteme de artilerie	2050	1669	1,2/1
Artilerie reactivă	1056	625	1,6/1
Rachete terestre (raza de acțiune până la 500km.)	140	12	11/1
Sisteme de rachete antiaeriene	1700	332	5/1
Aviație	1091	207	5/1
Elicoptere de luptă	303	33	9/1
Forțe navale	603	25	24/1
Mijloace de strategico-nucleare (platforme de lansare)	296	0

                                                                                                                                             Tabelul nr.1

În tabel nr. 1 sunt prezentate informații despre primele două componente ale potențialului militar și este prezentată o comparație a calitativă al acestor indici.  Deci, ca rezultat al stabilirii raportului calitativ de forțe și mijloace, putem  vedea că după  majoritatea indicilor diferența nu este mare, cu excepția aviației, elicopterelor de luptă, forțelor navale și rachetelor operativ- tactice.  Însă, în cazul acțiunilor militare, Rusia nu ar putea profita de această prioritate,  datorită faptului,  că dacă și-ar concentra toate forțele pe direcția  strategică de sud-vest, unde se află și Ucraina,  ar trebui să golească celelalte direcții strategice, care trec pe teritoriul Federației Ruse. Totodată, dacă ne referim la raportul de forțe și mijloace calitativ  putem spune că el este relativ același. Faptul, că în ultimul timp, de către Rusia sunt demonstrate unele sisteme de armament noi, de ultima generație,  nu înseamnă nimic . Ele sunt niște exemplare experimentale, iar în armată rusă sunt puține marile unități și unități, care au în dotare aceste sisteme de armament.

            În concluzie, în urma comparării  potențialelor militare putem spune, că în cazul declanșării unor acțiuni militare contra Ucrainei, Rusia, cu raportul de forțe existent, nu va fi capabilă să-și atingă obiectivele strategice prin acțiuni militare rapide sau printr-un război fulger și  riscă să fie implicată într-un război de lungă durată.

La capitolul potențial economic putem spune că ambele state se confruntă cu mari probleme economice. La rândul  său, războiului modern este un mare consumator de resurse,  iar declanșarea unor conflicte militare de amploare,  de lungă durată, s-ar răsfrânge catastrofal asupra economiilor ambelor state. În prezent Rusia are un PIB de apx. 1700000000000 de dolari și un buget militar de apx. 42129000000 dolari, atunci când Ucraina are un PIB de apx.  154000000000 de dolari și un buget de apx. 9600000000 dolari.  După cum se vede în urma comparării bugetelor militare, bugetul militar al Rusiei este de 4 ori mai mare, însă ca și în cazul indicelui precedent,  acest buget nu va fi concentrat tot pentru ducerea acțiunilor militare contra Ucrainei, dar va fi repartizat pentru menținerea forțelor militare și de pe alte direcții strategice.

În același timp, compararea potențialului demografic, care reprezintă o componentă esențială a potențialului de război și  sursa principală de completare cu efective a armatei  ne duce spre același rezultat.  Astfel, Federația Rusă are o populație de apx. 141722205 oameni și dispune de un potențial mediu de mobilizare de apx.7000000 de oameni, atunci când Ucraina are o populație de apx. 43922083 de oameni și un potențial mediu de mobilizare de apx. 2200000 de oameni. În acest context, chiar dacă se va recurge la mobilizare în ambele tabere, raportul de forțe va fi același de 3 la 1. Cu un asemenea raport de forțe, să declanșezi un război convențional, în care vei pune accentul pe operații ofensive, va presupune un risc foarte mare.

Și în fine, analizând principalele componente ale potențialelor de război ale ambelor state putem concluziona următoarele:

            - cu raportul de forțe existent, declanșarea acțiunilor militare  riscă să implice Rusia și Ucraina într-un război de lungă durată, de o amploarea foarte mare,  ceea ce poate fi catastrofal din punct de vedere economic, social, demografic pentru ambele state;

             - în acest caz, pentru  realizarea  obiectivelor politice, prin aplicarea instrumentului militar, Federația Rusă ar trebui să mizeze pe acțiuni militare rapide, însă pentru aceasta, ar fi necesar să pună accentul pe realizarea surprinderii strategice, sau pe aplicarea unor procedee noi de artă militară, sau pe întrebuințarea armelor nucleare. Totodată, surprinderea  în condițiile actuale este foarte greu de realizat, dar de fapt, Rusia nici nu a încercat să o facă.  Faptul, că acțiunile desfășurate până la moment,  au fost puternic mediatizate, ne vorbește despre faptul, că  Rusia nici nu intenționa să declanșeze vre-un război, dar a desfășurat niște acțiuni de demonstrație de forță, pentru a intimida adversarii;

            - aplicarea armei nucleare și transformarea războiului în  unul nuclear, nu ar avea nici o logică strategică și totodată, se va transforma într-o catastrofă, nu numai pentru ambele state aflate în război, dar și pentru întregul continent european;

- în cazul unei pregătiri serioase către apărare, Ucraina nu va fi o jertfă ușoară pentru Federația Rusă ca și în cazul Georgiei sau R. Moldova. Anul 2021 nu mai este anul 2014, atunci când armata Ucraineană era în vârful slăbiciunii sale.