Războiul, inclusiv și lupta
armată, ca cea mai importantă componentă a războiului, sunt fenomene social-politice, ale cărui
origini, evoluţii, cauze, trăsături caracteristice sunt determinate de acel
nivel al dezvoltării societății umane, unde apar puternice contradicții sociale
între state, popoare şi națiuni.
Un citat încă din antichitate,
dar care nu și-a pierdut actualitatea nici astăzi spune că ,,dacă noi nu
dorim războiul, războiul ne dorește pe noi”. Din toată istoria omenirii,
începând cu 3500Î.Hr., au existat doar apx. 312 ani de pace, au avut loc apx. 15000
de conflicte și războaie. De aici putem concluziona, că în activitatea sa omenirea s-a aflat în
stare de război permanentă, având doar niște pauze, pentru a se pregăti de alt
război.
Ridicol este faptul, că în țara noastră fenomenul războiului și al
luptei armate încearcă să fie explicat
de niște persoane incompetente în acest domeniu, cu un nivel scăzut de
calificare, sau fără nici o calificare
în domeniul științei militare. Astfel, sistematic la televiziune , radio
sunt prezentate niște concepte false și
lipsite, atât de realitate, cât și de o fundamentare științifică. Se creează
impresia că prognozele prezentate nu au
menirea de a face o explicare reală a
fenomenelor militare și informarea reală a populației, dar urmăresc scopuri strict propagandistice, care nu au
nimic comun cu interesele naționale ale Republicii Moldova, promovând astfel
interesele marilor actori geopolitici de
pe continentul european. De aici apar și expresiile, că Moldova nu are nevoie
de armată, suntem înconjurați de prieteni și nu mai există riscul apariției
unor războaie, dar dacă vom fi implicați, ne vor apăra partenerii străini și
altele.
Așadar, ultimul război, despre care s-a vorbit și se vorbește mult în mijloacele de informare în masă, a fost
despre un posibil război dintre Ucraina și Rusia. Despre
aspectele politice, sociale și economice ale acestui război, interesele
geopolitice urmările, atât a părților
care vor fi implicate în conflict, cât și a marilor actori geopolitici din zonă sa vorbit mult, însă, în acest articol ași dori să mă refer
la aspectele militare ale posibilului război.
În acest
context, în baza comparării potențialelor de război ale Rusiei și Ucrainei voi încerca să prezint unele prognoze și
anume dacă din punct de vedere militar există posibilitatea declanșării unui
război convențional între aceste state și
dacă totuși se va declanșa, care va fi caracterul și urmările
acestui război.
Totodată, dacă în analiza prezentată, ne vom axa pe compararea potențialelor
de război, să dăm o claritate de la bun început. Deci, ași dori să vă prezint unele noțiuni cu privire la
potențialul de război.
Literatura de specialitate
scrie, că potențialul de război al unui stat cuprinde totalitatea
forțelor și mijloacelor acestui stat destinate scopurilor militare.
Principalele componente ale acestuia sunt: potențialul militar; potențialul
economic; potențialul demografic și altele. În continuare în baza comparării acestor componente ale potențialului
de război voi încerca să dau un răspuns problemei în cauză.
Să începem cu compararea
potențialului militar. El reprezintă totalitatea forțelor şi mijloacelor de
luptă armată pe care un stat le poate destina purtării războiului. Principalele
componente ale potențialului militar pot fi: efectivele armatei; armamentul şi
tehnica de luptă; moralul militarilor; numărul şi calitatea cadrelor de
comandă; organizarea, disciplina şi coeziunea internă a armatei; gradul
dezvoltării științei militare şi doctrinei militare; pregătirea de luptă a
trupelor şi pregătirea populației pentru apărarea țării. Voi supune comparării
primele două componente ale potențialului militar, pentru că celelalte sunt relativ
egale la ambele state.
Tabelul de comparare
a potențialului militar
|
Forțe și mijloace |
Rusia |
Ucraina |
Raport de forțe |
|
Numărul de militari |
1014000 |
255000 |
3,9/ 1 |
|
Tancuri |
1990 |
1110 |
1,1/1 |
|
MLI (mașini de luptă a infanteriei) |
4100 |
1454 |
2,8/1 |
|
TAB (transportoare amfibii blindate) |
7100 |
490 |
14/1 |
|
Sisteme de artilerie |
2050 |
1669 |
1,2/1 |
|
Artilerie reactivă |
1056 |
625 |
1,6/1 |
|
Rachete terestre (raza de acțiune până la
500km.) |
140 |
12 |
11/1 |
|
Sisteme de rachete antiaeriene |
1700 |
332 |
5/1 |
|
Aviație |
1091 |
207 |
5/1 |
|
Elicoptere de luptă |
303 |
33 |
9/1 |
|
Forțe navale |
603 |
25 |
24/1 |
|
Mijloace de strategico-nucleare (platforme de lansare) |
296 |
0 |
|
Tabelul nr.1
În tabel nr. 1 sunt prezentate informații despre
primele două componente ale potențialului militar și este prezentată o
comparație a calitativă al acestor indici.
Deci, ca rezultat al stabilirii raportului calitativ de forțe și
mijloace, putem vedea că după majoritatea indicilor diferența nu este mare,
cu excepția aviației, elicopterelor de luptă, forțelor navale și rachetelor
operativ- tactice. Însă, în cazul
acțiunilor militare, Rusia nu ar putea profita de această prioritate, datorită faptului, că dacă și-ar concentra toate forțele pe
direcția strategică de sud-vest, unde se
află și Ucraina, ar trebui să golească
celelalte direcții strategice, care trec pe teritoriul Federației Ruse.
Totodată, dacă ne referim la raportul de forțe și mijloace calitativ putem spune că el este relativ același.
Faptul, că în ultimul timp, de către Rusia sunt demonstrate unele sisteme de
armament noi, de ultima generație, nu
înseamnă nimic . Ele sunt niște exemplare experimentale, iar în armată rusă
sunt puține marile unități și unități, care au în dotare aceste sisteme de armament.
În concluzie, în urma comparării potențialelor militare putem spune, că în
cazul declanșării unor acțiuni militare contra Ucrainei, Rusia, cu raportul de
forțe existent, nu va fi capabilă să-și atingă obiectivele strategice prin
acțiuni militare rapide sau printr-un război fulger și riscă să fie implicată într-un război de
lungă durată.
La capitolul potențial economic putem spune că
ambele state se confruntă cu mari probleme economice. La rândul său, războiului modern este un mare
consumator de resurse, iar declanșarea
unor conflicte militare de amploare, de
lungă durată, s-ar răsfrânge catastrofal asupra economiilor ambelor state. În
prezent Rusia are un PIB de apx. 1700000000000 de dolari și un buget militar de apx. 42129000000 dolari, atunci când
Ucraina are un PIB de apx. 154000000000 de
dolari și un buget de apx. 9600000000 dolari. După cum se
vede în urma comparării bugetelor militare, bugetul militar al Rusiei este de 4
ori mai mare, însă ca și în cazul indicelui precedent, acest buget nu va fi concentrat tot pentru
ducerea acțiunilor militare contra Ucrainei, dar va fi repartizat pentru
menținerea forțelor militare și de pe alte direcții strategice.
În același timp, compararea potențialului
demografic, care reprezintă o componentă esențială a potențialului de război
și sursa principală de completare cu
efective a armatei ne duce spre același
rezultat. Astfel, Federația Rusă are o
populație de apx. 141722205 oameni și dispune de un potențial mediu de mobilizare de apx.7000000
de oameni, atunci când Ucraina are o populație de apx. 43922083 de oameni și un
potențial mediu de mobilizare de apx. 2200000 de oameni. În acest
context, chiar dacă se va
recurge la mobilizare în ambele tabere, raportul de forțe va fi același de 3 la
1. Cu un asemenea raport de forțe, să declanșezi un război convențional, în
care vei pune accentul pe operații ofensive, va presupune un risc foarte mare.
Și în fine, analizând principalele componente
ale potențialelor de război ale ambelor state putem concluziona următoarele:
- cu raportul de forțe existent,
declanșarea acțiunilor militare riscă să
implice Rusia și Ucraina într-un război de lungă durată, de o amploarea foarte
mare, ceea ce poate fi catastrofal din
punct de vedere economic, social, demografic pentru ambele state;
- în acest caz, pentru realizarea
obiectivelor politice, prin aplicarea instrumentului militar, Federația
Rusă ar trebui să mizeze pe acțiuni militare rapide, însă pentru aceasta, ar fi
necesar să pună accentul pe realizarea surprinderii strategice, sau pe
aplicarea unor procedee noi de artă militară, sau pe întrebuințarea armelor
nucleare. Totodată, surprinderea în
condițiile actuale este foarte greu de realizat, dar de fapt, Rusia nici nu a
încercat să o facă. Faptul, că acțiunile
desfășurate până la moment, au fost
puternic mediatizate, ne vorbește despre faptul, că Rusia nici nu intenționa să declanșeze vre-un
război, dar a desfășurat niște acțiuni de demonstrație de forță, pentru a
intimida adversarii;
-
aplicarea armei nucleare și transformarea războiului în unul nuclear, nu ar avea nici o logică
strategică și totodată, se va transforma într-o catastrofă, nu numai pentru ambele
state aflate în război, dar și pentru întregul continent european;
- în cazul unei pregătiri serioase către
apărare, Ucraina nu va fi o jertfă ușoară pentru Federația Rusă ca și în cazul
Georgiei sau R. Moldova. Anul 2021 nu mai este anul 2014, atunci când armata
Ucraineană era în vârful slăbiciunii sale.